1. Dureri abdominale persistente sau recurente
2. Balonare, greață, arsuri la stomac (reflux gastric)
3. Modificări ale tranzitului intestinal – constipație, diaree, scaune cu sânge
4. Sângerări digestive – vărsături cu sânge, scaun negru sau roșu
5. Pierdere inexplicabilă în greutate sau lipsa poftei de mâncare
6. Anemie fără cauză clară
7. Istoric personal sau familial de cancer digestiv sau polipi
8. Afecțiuni hepatice – ficat gras, hepatite, ciroză
9. Pentru evaluări de rutină, cum ar fi:
   o Screening pentru cancer colorectal (colonoscopie după 45–50 ani)
   o Monitorizarea unei boli digestive deja diagnosticate
   o Evaluarea ficatului în steatoză, hepatită cronică sau consum de alcool
Gastroenterologul poate recomanda investigații precum gastroscopie, colonoscopie, ecografie, elastografie sau analize de laborator, pentru a pune un diagnostic clar și a institui tratamentul corect.

1. Persoanele fără simptome – screening (prevenție):
• Toți adulții peste 45 de ani, chiar dacă nu au simptome – pentru screeningul cancerului colorectal
• Mai devreme (de la 40 ani sau chiar mai devreme) dacă există:
   o Istoric familial de cancer colorectal sau polipi adenomatoși
   o Boli genetice (polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch)
2. Persoanele cu simptome digestive sugestive:
• Sângerări rectale sau sânge în scaun
• Modificări ale tranzitului intestinal (constipație recentă, diaree persistentă)
• Dureri abdominale frecvente sau inexplicabile
• Scădere în greutate fără motiv
• Anemie cu deficit de fier, fără cauză clară

3. Pacienții cu afecțiuni cunoscute:
• Boala Crohn sau colita ulcerativă (monitorizare periodică)
• Istoric personal de polipi sau cancer colorectal (supraveghere regulată)
• Leziuni suspecte descoperite la alte investigații (CT, RMN, teste fecale pozitive)
Colonoscopia salvează vieți
Este singura metodă care permite diagnostic, prevenție și tratament în același timp – prin identificarea și excizia polipilor înainte să devină cancer.

Durerea abdominală însoțită de balonare poate avea cauze variate – de la probleme minore și trecătoare, până la afecțiuni digestive care necesită investigații.
Cele mai frecvente cauze:
1. Sindromul de intestin iritabil (SII) – dureri abdominale, balonare, alternanță constipație-diaree
2. Disbioză intestinală (dezechilibru al florei intestinale)
3. Intoleranțe alimentare – la lactoză, gluten, fructoză
4. Colită – inflamatorie sau infecțioasă
5. Steatoză hepatică (ficat gras) – poate da senzație de presiune în partea dreaptă sus
6. Disfuncții biliare – bilă leneșă, dischinezie biliară
7. Gastrită sau reflux gastroesofagian
8. Constipație cronică
9. Stresul și alimentația dezordonată – joacă un rol important
Ce poate face gastroenterologul:
• Evaluare clinică și discuție detaliată
• Ecografie abdominală
• Analize de sânge și teste pentru intoleranțe
• Gastroscopie sau colonoscopie, dacă este necesar

Da. Arsurile în piept (pirozisul) pot fi un semn de reflux gastroesofagian (boala de reflux), gastrită sau alte afecțiuni digestive. Gastroenterologul poate recomanda investigații precum gastroscopie sau tratament personalizat, în funcție de cauză.

Bolile hepatice pot evolua mult timp fără simptome evidente. Semnele care pot sugera o afecțiune hepatică includ: oboseală cronică, disconfort sau greutate în partea dreaptă sus a abdomenului, balonare, scăderea apetitului, greață, urină închisă la culoare, icter (îngălbenirea pielii și a ochilor).
Pentru a verifica starea ficatului, gastroenterologul poate recomanda analize de sânge (transaminaze, bilirubină, markeri virali), ecografie abdominală, elastografie hepatică sau alte investigații specifice.

Ficatul gras (steatoza hepatică) poate progresa spre inflamație (steatohepatită), fibroză, ciroză și chiar cancer hepatic dacă nu este tratat. Riscul este mai mare la persoanele cu diabet, obezitate sau colesterol crescut. Este importantă monitorizarea regulată și modificarea stilului de viață.